Category Archives: review aparat foto

Cum alegi un bliț. Sfaturi pentru începători

Vine o vreme în viața fiecărui fotograf în care acesta realizează că aparatul său nu îi mai este suficient pentru toate fanteziile și nevoile sale de pixeli. De cele mai multe ori, acea zi se identifică cu achiziționarea unui accesoriu, precum blițul cu patină.

Însă, dacă ați căutat pe site-ul F64 in această categorie ați rămas probabil bulversați și pierduți într-o lume plină de blițuri TTL-uri, circulare și sincroane :)

Cum să alegeți corect un blitz potrivit pentru voi și după ce criterii să luați această decizie? Noi vă propunem mai jos mai multe variante, în special pentru pasionații fotografiei de studio, care necesită și o altă lumină decât cea naturală.

1. Puterea blițului

Atunci când vrem să aflăm puterea unui bliț ne ghidăm după un guide number, prescurtat GN și tradus în română ca număr director. GN este produsul dintre:

– Distanța maximă dintre bliț și subiectul fotografiat

și

– Valoarea f (a diafragmei), calculată de obicei la ISO=100 (aici avem grijă ca această valoare să expună corect filmul sau senzorul).

De exemplu: Ne imaginăm că vom fotografia un subiect aflat la 20 de metri distanță față de noi (mai precis, față de bliț). O setare de ISO 100 va ilumina corect acest subiect, iar diafragma va fi f=2. Atunci, guide number-ul nostru va fi: GN = 20×2 => GN = 40. (am înmulțit distanța în metri cu valoarea f-ului).

Cum alegem blițurile în funcție de acest număr? Prin formula lui înțelegem că un bliț cât mai puternic va avea un GN cât mai mare și va putea ilumina un subiect la o distanță mai mare. De obicei, un bliț încorporat într-un aparat are un GN destul de mic. Această putere mică a lor ne spune că vor ilumina o distanță mai mică de cinci metri. Însă un bliț extern, cu patină, poate avea un GN de valoare 76.

2. Patina blițului

Un bliț cu patină se montează extern pe un aparat, iar pentru aceasta trebuie să ne asigurăm că patina este compatibilă cu montura aparatului. Există un sistem de patină universală care are un sincron central și care poate fi folosită pe aproape toate aparatele (excepție fac unele modele prea vechi). În rest, blițurile și aparatele trebuie să fie potrivite după compatibilitate, căci patina poate fi dedicată Canon, Nikon, Sony etc.

Patina dedicata Canon

Patina dedicata Canon

Cum alegi un bliț
Cum alegi un bliț

3. Sincronurile sau modurile slave de declanșare

În afară de situaţia în care bliţul se află pe patina camerei iar sincronizarea se produce direct, mai avem câteva variante alternative de declanşare a bliţului (sincronizare la distanţă).

Există mai multe moduri prin care putem conecta blitzul și aparatul pe care îl montăm. Acestea sunt: prin cablu, optic sau radio. Acestea prezintă avantaje și dezavantaje și depind mult de confortul pe care și-l dorește fiecare și cronotopul în care își dorește să fotografieze.

A) Prin cablu

Cablul este bun dacă vrei să poziţionezi bliţul la distanţă de aparat (3m, 5m, 10m etc.). Modalitatea de sincronizare prin cablu presupune conectarea camerei cu blițul chiar prin acest cablu. De obicei, acesta are o mufă potrivită pentru PC la un capăt și o mufă de tip jack (sau tot PC) la celălalt capăt. În cazul în care camera sau blițul nu prezintă mufe pt acest tip de sincronizare, se pot folosi accesorii de tip “hotshoe”.

Cablu conectare blit

Cablu conectare blitzuri PC-PC 5m

cablu conectare PC sync

Cablu conectare PC sync C 1.5m

Cablurile TTL sunt o altă variantă de sincronizare prin cablu. Acestea au patine conectoare dedicate, pentru a putea monta blițul pe un capăt, în timp ce capătul opus se montează pe aparat.

cablu TTL de 1.8m pentru Nikon

Cablu TTL de 1.8m pentru Nikon

B) Optic

Un sincron optic ne aduce avantajul de a nu mai depinde un cablu sau de un alt dispozitiv de emisie– recepție a semnalului de declanșare. Cu toate acestea, atunci când trecem de la cablu la optic raza noastră de acțiune se reduce la doar cinci – șase metri. O altă problemă poate fi faptul că dacă un bliț nu folosește un semnal codat, atunci el poate fi declanșat și de altcineva (ca atunci când am putea observa multe persoane cu bluetooth-ul activat într-un vagon de metrou și, în lipsa unui semnal codat am putea să le trimitem sau cerem informații).

Pentru a declanșa optic un bliț avem nevoie de un alt bliț sau de transmițător infraroșu (dacă blițul ce urmează să fie declanșat beneficiază de această funcție).

Sincronul optic se poate realiza chiar dacă bliţul nu dispune de fotocelulă. Cum se face asta? Cu ajutorul unei patine adaptoare cu fotocelulă (se montează bliţul pe această patină care transformă impulsul luminos în impuls electric, astfel transmiţând semnalul către bliţ, declanşându-l).

Receptor Slave Optic

Receptor Slave Optic (InfraRed) cu sensibilitate variabila

C) Radio

Declanșatoarele radio se împart în două categorii: declanșatoare simple, cu unul sau mai multe canale, și declanșatoare TTL, care fac posibilă transmiterea semnalului TTL. Ambele categorii au modele care se pot sincroniza cu blițurile până la 1/8000s, care sunt foarte utile în fotografia sportivă.

Transceiver radio

Transceiver radio pentru Nikon i-TTL

Trigger radio universal

Trigger radio universal

4. Viteza de reîncărcare

Aceasta se măsoară în secundele care trec de când blițul a fost declanșat. Atunci când fotografiem evenimente, subiecte în acțiune, ne dorim să surprindem anumite cadre sau anumite expresii ne vom dori de asemenea ca viteza de reîncărcare să fie cât mai mare, respectiv ca durata de reîncărcare să fie cât mai mică. Indicii aceștia diferă în funcție de model și de brand și pot fi găsiți în specificațiile blițului.

5. Montare powerpack

Montarea powerpack reprezintă o sursă de alimentare suplimentară a bliţului care micșorează timpul de reîncărcare (pe care spuneam la punctul 4 că ne dorim să-l reducem). Astfel, numărul maxim de declanșări pe care îl putem face se maximizează, oferindu-ne cât mai multe posibilități. Nimeni nu își dorește să piardă timpul schimbând sau reîncărcând acumulatorii în mijlocul unei ședințe foto, astfel că un powerpack este cea mai bună variantă.

Pixel TD-383 Power Pack

Pixel TD-383 Power Pack

6. Fiabilitatea

Patina unui bliț poate fi din plastic sau din metal. Blițurile cu patină metalică beneficiază de o rezistență mai mare în urma manevrării. De asemenea, ușița care ține bateriile sau acumulatorii poate să se strice în urma utilizărilor multiple, sau poate să aibă un sistem de deschidere prea greoi, care să ne facă să pierdem cadre importante. Nu ne dorim nici să rupem această ușă, nici să ne chinuim să o deschidem de fiecare dată. Pentru toate acestea avem nevoie să încercăm înainte un bliț și să-i citim bine specificațiile.

Dacă aveţi alte nedumeriri/întrebări despre cum alegi un bliț, vă aşteptăm în magazinul F64 sau prin sistemul de consultanţă online din site, unde consultanţii noştri vă pot da sfaturi personalizate!

Succes și cadre luminoase!

sursa: http://pixl.ro/blog/cum-alegi-un-blit-sfaturi-pentru-incepatori/

Advertisements

Test obiectiv SONY 55-210mm f4.5-6.3 OSS

In cele ce urmeaza va invit sa cititi un scurt test cu obiectivul foto  SONY 55-210 mm f4.5-6.3 OSS, E-mount.

L-am folosit exclusiv pe un SONY a3000, un aparat mirroless entry-level de la producatorul nipon, aparat pe care, din punctul meu de vedere, se aseaza mult mai bine decat pe un NEX clasic.

Specificatii SONY 55-210mm f4.5-6.3 OSS
Distanta focala: 55-210mm (82.5-315mm in echivalent 35mm)
Constructie: 13 elemente in 9 grupuri (dintre care 2 elemente din sticla ED)
Unghi de vizualizare: 28,2-7,8 grade
Diafragma maxima: 4.5-6.3
Diafragma minima: 22-32
Discuri diafragma: 7
Diafragma circulara: Da
Distanta minima de focalizare: 1m
Marire maxima: 0,225
Diametru filtru: 49mm
Dimensiune (diametru x lungime maxime): 63.8 x 108 mm
Greutate (aproximativ): 345g

Constructie si design la  SONY 55-210mm f4.5-6.3 OSS

Desi usor, cantarind numai 345 de grame, obiectivul este destul de mare (lung) ca dimensiuni: 108 mm strans si 152 mm extins la zoom maxim, adica la focala de 210 mm.

test SONY 55-210 mm

Chiar si asa, pentru un teleobiectiv, prin comparatie, 55-210-le este “minuscul” cu elementul frontal foarte mic, avand un filet pentru filtre de diametru ø49 mm.

Un lucru excelent, chiar daca obiectivul se extinde la zoom maxim, elementul frontal nu se roteste la focus, facand posibila utilizarea filtrelor de polarizare.

Montura lui SONY 55-210mm f4.5-6.3 OSS este metalica si desi aspectul exterior si designul te duc cu gandul tot la metal (fiind complet argintiu, exceptand inelele de zoom si focus din cauciuc negru), materialul este plastic, insa unul de foarte buna calitate, obiectivul fiind produs in Tailanda.

Un alt lucru de mentionat apropo de constructia foarte buna este faptul ca obiectivul nu sufera deloc de “zoom creep”, adica nu se extinde de unul singur cand atarna in jos, datorita gravitatiei. Ma asteptam cand mergeam pe bicicleta cu aparatul de gat si cu obiectivul montat sa il vad cum “curge” insa el se incapatana sa ramana la focala la care il lasasem. Un mare plus.

In interior constructia este realizata din 13 elemente asezate in 9 grupuri. 2 dintre aceste elemente sunt sticla de tip ED (Extra-low Dispersion), lucru ce imbunatateste foarte mult comportamentul obiectivului in situatii de iluminare extrema: nu produce flare exagerat si nici nu am observat aberatii cromatice suparatoare in imaginile realizate.

Performante optice la  SONY 55-210mm f4.5-6.3 OSS

Rezultatele obtinute cu SONY 55-210 mm f4.5-6.3 OSS m-au facut sa il privesc cu alti ochi pe “micut”.

Pentru pretul lui mi se pare un performer excelent si l-as recomanda oricui doreste sa-si extinda gama focala peste cea a obiectivului de kit (de obicei 18-55 sau mai noul 16-50 power zoom).

Desi un obiectiv “lent” cu diafragma maxima de 6.3 la zoom maxim (210 mm sau 315 mm echivalent pe full-frame) reuseste totusi sa separe bine subiectul de fundal, oferind un Bokeh mai mult decat placut.

Focalizarea mi s-a parut un pic cam lenta la 210 mm, dar aici un cuvant de spus il are si aparatul pe care este folosit, a3000-ul fiind un entry-level cu un sistem de focalizare bazat doar pe detectie de contrast.

Imaginile insa sunt foarte clare chiar si la capatul tele al obiectivului, un loc unde teleobiectivele de clasa entry nu stralucesc. Insa SONY 55-210 mm f4.5-6.3 OSS se descurca exemplar, indiferent de diafragma folosita.

Stabilizarea optica isi face treaba foarte bine si conform producatorului te ajuta sa tragi cu pana la 4 stopuri in plus la fotografierea din mana. Asta inseamna timpi de expunere mai lungi la fotografierea din mana si imagini mai putin miscate.

Concluzii

Fara doar si poate obiectivul foto SONY 55-210 mm f4.5-6.3 OSS este un companion excelent pentru cei care isi doresc sa mareasca distanta focala la care lucreaza, in plus fata de obiectivul de kit.

Desi de multe ori recomandarea pentru un al doilea obiectiv, altul decat cel de kit este pentru un obiectiv fix de 35mm sau 50mm dedicat fotografiei de portret, ma incumet sa spun ca acest 55-210 mm poate fi o alegere mai buna pentru unii: separa suficient de bine subiectul de fundal, are bokeh placut si o stabilizare foarte buna si, in plus, ajunge la distante focale mai mari, deci fotografiatul de la departare poate fi la indemana oricui.

Bile albe pentru obiectivul foto SONY 55-210mm f4.5-6.3 OSS
mic si usor pentru un teleobiectiv
calitate optica foarte buna pe toata plaja focala
aberatii cromatice inexistente
foarte silentios in focalizare
constructie solida fara “zoom creep”
design excelent si materiale de calitatenu se roteste elementul frontal, deci permite utilizarea filtrelor de polarizare
raport calitate/pret excelent

Bile negre
intunecos – diafragma maxima 6.3 la 210 mm
putin lent la focalizare
hood-ul se monteaza foarte greu pe obiectiv
filtre de diametru atipic – ø49mm

sursa: http://pixl.ro/blog/test-obiectiv-sony-55-210mm-f4-5-6-3-oss/